Sâmbătă, 9 mai, de dimineaţa până seara, ONGFest a găzduit 20 de dezbateri şi seminarii, pe teme dintre cele mai diverse – drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală, voluntariat, dezvoltare comunitară, finanţarea din fonduri publice a serviciilor sociale furnizate de ONG-uri, eco-educaţia sunt doar câteva din subiectele atinse în locaţiile dedicate dialogului în profunzime.

La 11 jumătate dimineaţa, în cortul de dezbateri C, un grup restrâns de tineri îşi arătau unii altora nişte cărţi de joc ale căror ilustraţii exprimau ce înseamnă pentru ei voluntariatul: libertate, experienţe noi, cunoaştere, comunitate. Erau acolo ca să se informeze cu privire la Serviciul European de Voluntariat, un program care le oferă tinerilor cu vârste de 17-30 de ani acces la stagii de 2-12 luni în UE. Alături, în cortul de dezbateri A, Federaţia VOLUM dăduse startul unui seminar menit să explice încă recent adoptata lege a voluntariatului şi aplicarea ei corectă în organizaţii. Anca Năstase, director executiv al federaţiei, a explicat, printre altele, de ce a fost preferabilă o lege fără norme metodologice, de ce e necesară definirea unor modele de bună practică în viitorul apropiat şi cât de mult începe să conteze experienţa dobândită prin voluntariat pentru angajatorii mari din România.

Cortul de dezbateri B era plin la ore 14, iar spiritele (şi argumentele) erau încinse. Expert Forum a organizat o discuţie despre votul la distanţă, hibele sistemului de votare la alegerile din 2014, precum şi două opţiuni de luat în calcul pentru următoarele alegeri – votul electronic şi votul prin corespondenţă – fiind întoarse pe toate părţile. Conversaţia s-a prelungit, lângă cort, minute bune după expirarea timpului alocat.

Trei puşti – doi de 15 şi unul de 16 ani – se aşezaseră după-amiaza la o discuţie organizată de Asociaţia Fluens. Nu au mai făcut niciodată voluntariat, dar un coleg de la seminarul unde învăţa, voluntar la Salvaţi Copiii, i-a trimis la ONGFest ca să-şi găsească o misiune. „E win-win”, a spus unul dintre ei despre ideea de a se implica într-o organizaţie. La discuţie, au venit cu propuneri de ce ar putea face ca voluntari: mentorat cu copiii din centre de plasament şi poate lecţii de muzică, concerte pentru bătrânii din grija asociaţiei, discuţii în şcoli despre antidiscriminare.

Tot spre seara, când unii oameni din parc începeau deja să-şi facă semne şi să plece spre protestul împotriva defrişărilor abuzive, cortul de dezbateri B a găzduit o dezbatere a Greenitiative. Profesoare, ONG-işti şi voluntari, cineva cu experienţă în fundraising şi comunicare, doi elevi de liceu şi alţi vizitatori ai târgului au discutat despre extinderea şi limitările educaţiei ecologice. „De informat am reuşit să informăm,” a spus o participantă. „Întrebarea e câţi au început să conştientizeze, şi câţi să acţioneze.” Întrebările grele au început să curgă: ce faci când vrei să reciclezi, dar nu ai unde duce deşeurile? Ştie toată lumea că România importă deşeuri pentru reciclare, deşi nu-şi reciclează decât un procent derizoriu din deşeurile proprii?

Dezbaterile s-au succedat în corturi, antrenante şi producătoare de mici revelaţii, până la ora 19. Pe 10 mai, dialogul a continuat.

Articol publicat pe www.hotnews.ro